Prima vacanță cu avionul cu bebe Lea

timp de lectură: 7 minute

primul zbor, Timișoara-Bergamo

De mult mă tot invita Julliette – prietena mea franțuzoaică, cu care am studiat împreună în Palermo – la casa părinților ei, din Menorca. Când îmi povestea că au cumpărat-o, eu eram însărcinată, așa că perspectiva vizitei propriu-zise părea foarte îndepărtată. Dar, după ce am născut, pe măsură ce Lea creștea și noi ne obișnuiam din ce în ce mai mult cu părințeala, am decis să onorăm invitația lui Julliette.

Cova d’en Xoroi
marcat municipal, Ciutadella

Pentru că era deja primăvară, și nici nu voiam să amânăm foarte mult escapada, am decis să mergem când Lea avea 5 luni și jumătate, chiar înainte de a începe diversificarea. Eu alăptam exclusiv, așa că mi s-a părut cel mai bun moment de a face prima călătorie cu avionul. Si, din punctul ăsta de vedere, chiar a fost. Am avut două zboruri la dus, două la întors, câte o cazare (diferită) între fiecare zbor și două locuri în care am stat în Menorca – a fost obositor și încărcat cu de toate chiar și așa, și în mod cert nu aș fi vrut să adaug la asta primele zile de diversificare.

Cum am zburat?

Înițial, am cumpărat zboruri Timișoara-Barcelona cu Wizzair, cu gândul că le vom rezerva ulterior pe cele dintre Barcelona și Menorca (cu Ryanair sau Vueling) – văzusem că sunt mai multe zboruri pe zi, pe această rută, deci nu prevedeam vreo problemă. Nu am luat în considerare, însă, faptul că noi călătoream chiar de Paștele Catolic, iar zborul de întors, Menorca-Barcelona (care era chiar în lunea de Paște, ca să îl prindem și pe cel cumpărat deja, dintre Barcelona și Timișoara), costa vreo 400 de euro.

Am tot scormonit după variante (una dintre posibilități ar fi fost chiar să stăm o săptămână întreagă în Barcelona fiindcă… am decis că noi oricum vom pleca), iar în final am hotărât să anulăm zborurile (luasem wizz flex) și să cumpărăm altele, cu Ryanair. De data aceasta, am rezervat Timișoara-Bergamo, Bergamo-Menorca, și înapoi, totul cu aceeași companie.

Pentru noi, atunci, părea mult mai ușor să zburăm direct de acasă, decât să mergem cu mașina la Budapesta, unde sunt mii de conexiuni (și de unde am zburat aproape mereu, înainte de a avea copil). Dar, la finalul vacanței, ne-am spus că nu vom mai face asta. Faptul că am ales să zburăm în zile diferite a fost ok din anumite puncte de vedere (în fiecare zi am avut un singur zbor, am putut să ne plimbăm prin Bergamo, am reușit cât de cât să îi reglăm somnurile de zi ale Leei – 3, pe atunci – în funcție de zbor) dar, în ceea ce privește oboseala, a fost greuț. Practic, în total, am fost 4 zile doar pe drum. Da, am apucat să ne și plimbăm, să mâncăm în oraș, să ne relaxăm puțin între zboruri, dar tot eram cu bagajele după noi, cu stresul de a ajunge la avion, cu gândul (semi-anxios, al meu) că „of, mai urmează un zbor”… și, toate astea, cu Lea – un bebeluș activ și destul de ușor supra-stimulabil, de 5 luni jumate.

Costul zborurilor a fost foarte ok – de altfel, unul dintre motivele pentru care am ales varianta aceasta, de a zbura prin Bergamo. În total, am plătit în jur de 500 de euro pe toate zborurile, cu un bilet normal, unul de priority (ca să avem un bagaj mare de mână în plus), și taxa de infant (în mod normal, copiii sub 2 ani nu plătesc bilet de avion, fiindcă îi ții în brațe, dar la companiile low-cost totul e pe bani, deci există o taxă care, în cazul acesta, a fost de vreo 250 de lei).

Pe zborurile low-cost, ai voie să iei cu tine gratuit (de fapt, e contra acelei taxe pentru infant) două piese pentru bebeluș. Aceste piese pot fi ori un cărucior și o scoică, ori două cărucioare, ori un cărucior format din două piese, cum a fost cazul nostru (atunci aveam căruciorul Cybex Balios S, cu care am călătorit ok, dar nu pot să spun că a fost incredibil de ușor, și în mod cert nu m-aș fi descurcat singură pe zbor – cu copil, bagaje, și un cărucior din două piese).

Unde am stat În Menorca?

În prima parte a vacanței, am stat la casa prietenei mele din Alaior (o foarte drăguță casă tradițională, realizată după specificul locului, în curs de renovare), dar fiind reședința lor privată de vacanță, consider că orice detaliu ar fi irelevant.

În a doua parte, fiindcă Julliette și familia ei s-au întors în Paris, iar noi am decis să nu rămânem, cu toate că au insistat, acasă la ei, am ales să ne mutăm într-un apartament din pensiunea Sol Ponent în Cala Blanca.

Am ales, în mod intenționat, un apartament (cu dormitor, living room, chicinetă, baie și balcon), și nu o simplă cameră de hotel, ca să putem culca copilul în dormitor, și noi să ne mai putem relaxa, fără să trebuiască să stăm în beznă și liniște totală. Lea adormea, pe atunci, pe la ora 19-20, iar după culcarea ei, noi mai avem vreo 3-4 ore doar pentru noi doi, de care ne place să profităm. Această cazare avea, pe deasupra, și o curte foarte drăguță cu o piscină, în care ne propuseserăm să ne petrecem serile dar, fiindcă în luna aprilie era destul de răcoare seara, a fost mereu mai confortabil să stăm în apartament sau să ieșim pe balcon.

Staff-ul de la hotel a fost foarte drăguț și prietenos, ne-au oferit și pătuț de copil (pe care l-am folosit, însă, doar pe post de parapet, ca să nu pice Lea din patul nostru, fiindcă în acea perioadă dormea cu noi în pat), și cădiță.

Copiii și Menorca

Dacă tot veni vorba de deschiderea către copii a oamenilor și a obiectivelor turistice de pe insulă, hai să discutăm și despre Menorca, ca destinație family-friendly.

În general, insula mi s-a părut foarte foarte ok de mers cu copii mari sau mici, dar și cu bebeluși. Erau extrem de multe familii tinere, cu bebeluși chiar mai mici decât Lea, iar peste tot oamenii erau grijulii și helpful cu noi – vă spusesem deja de hotel, dar nici în alte locuri (cafenele etc.) nu am avut senzația că deranjez pe cineva sau că Lea este în plus (cum te simți uneori, în destinații mai degrabă pentru adulți, sau în grupuri fără copii).

Pe de altă parte, insula este deluroasă, existând unele locații mai greu accesibile. Unele plaje (Cala Macarela) sau unele atracții turistice (Parc Natural de s’Albufera des Grau) pot fi parcurse chiar și cu un bebeluș, cu o mică organizare prealabilă și cu un minim de accesorii (cum am avut noi – marsupiul sau scăunelul de șold); bineînțeles, există și posibilitatea unor hike-uri mai lungi, cu rucsac de transport și toate cele, dar noi nu aveam la noi echipament foarte elaborat de drumeții. Ce mi s-au părut puțin mai incomode, în schimb, au fost locurile în care ne doream să ajungem foarte rapid, atracțiile sau plajele de pe marginea drumului, unde doar am fi oprit mașina și am fi vrut să petrecem o oră-două. Unele astfel de locuri sunt accesibile pentru cărucioare, dar multe dintre ele, nu (zona fiind deluroasă, deseori scările sunt singura cale de acces), iar mie, personal, mi s-a părut un aspect negativ demn de luat în calcul.

Per total, însă, eu recomand Menorca pentru o vacanță cu bebele. E liniștită, cu posibilități variate de activități, cu oameni prietenoși și atenți cu copiii.

Cum ne-am deplasat pe insulă

Noi, aproape mereu când mergem într-o vacanță cu avionul, ne închiriem o mașină sau un scuter odată ajunși la destinație – ne place mult libertatea pe care ți-o oferă un mijloc de transport al tău, cu care te poți plimba oriunde și oricât, la orice oră din zi și din noapte, cu oricâte bagaje. Acum, bineînțeles, a picat din schemă scuterul (cu toate că, dacă e să luăm în calcul toate posibilitățile, în Vietnam am văzut o familie întreagă pe un scuter, inclusiv un bebeluș alăptat în mers).

Am decis, așadar, să închiriem o mașină, iar la ACG Menorca am găsit varianta de închiriere cu scoica de bebelus inclusă, fără extra taxă pentru ea. Am luat mașina direct de la aeroport (un Peugeot 208, numai bună pentru drumurile de acolo, distanțele de parcurs și lucrurile pe care le luam cu noi), iar la plecare am lăsat-o tot acolo, în final fiind foarte mulțumiți de întreaga experiență. Toată afacere a costat 230 de euro, ceea ce eu numesc un preț decent pentru ce ne-a fost oferit, comparând și cu alte destinații în care am avut tot felul de experiențe cu închirieri de mașini. Scoica, în schimb, nu a fost neapărat cea mai confortabilă (Lea era, oricum, în perioada în care plângea mult în mașină), dar a fost o variantă mult mai convenabilă decât să ducem după noi scoica noastră, cum am auzit că fac unii părinți. În orice caz, cel mai lung drum pe care l-am făcut a fost de o oră, și încercam din răsputeri să sincronizăm călătoriile cu somnul ei (am, aici, un articol despre cum am ajuns până în Elveția și înapoi cu autorulota, cu Lea, cu destul de puțin plâns, dar cu un scaun de mașină foarte mișto care, pentru noi, a făcut diferența).

mercat municipal, Ciutadella
cina pe malul mării
Binibeca

Concluzii

Acum, când scriu articolul, îmi amintesc cu foarte mare drag această primă vacanță cu avionul cu bebe Lea și, în mod cert, la momentul respectiv, ne-a prins foarte bine această ieșire din zona de confort. Au existat, bineînțeles, momente de cumpănă, stres, zile în care somnul nu era foarte ok, uneori nervi sau agitație pentru că… viața cu un bebeluș chiar te pune în fața a tot felul de situații; dar, pot să spun că, per total, a fost frumos. N-aș spune că a fost o vacanță (doar) stresantă și că nu ne-am relaxat deloc, așa cum spun unii părinți („vacanțele cu bebe nu au cum să fie relaxante”) – noi ne-am și relaxat dar, într-adevăr, ne-am organizat tot programul în funcție de Lea – și totuși, nu e normal așa?

Pe de altă parte, acum, când Lea are 9 luni și ceva, și după experiența mai multor drumuri și vacanțe cu ea (din ce în ce mai mare, mai atentă, mai adorabilă și mai rezistentă la oboseală și la stimuli noi), îmi dau seama că excursia din Menorca a fost una dificilă – Lea era mai mică, totul era mult mai imprevizibil decât acum, somnul era mult mai delicat și sensibil, supra-solicitarea se putea întâmpla foarte ușor… deci, nu mi-e neapărat dor de perioada aceea, s-o spun pe-a dreaptă. Da, a fost extrem de bine că am ieșit din tiparul nostru de zi cu zi, nu regret că am mers, dar mă bucur, în același timp, că Lea a crescut.

În ceea ce privește lucrurile pe care am fi putut să le facem altfel, pentru a ne fi mai ușor, cu totul, ei bine, sunt câteva:

  • căruciorul – așa cum vă spuneam, pe atunci aveam un Cybex Balios S (foarte ok, în sine, dar prea greu și prea mare pentru călătorii – în plus, e din două piese, deci e dificil cu el prin aeroport). Ulterior, special pentru vacanțe, am făcut un upgrade la Babyzen Yoyo (luat de pe mottom.ro), și nu regret nicio clipă decizia luată. Cu el, mă pot descurca și singură cu Lea – este mic, compact, ușor de deschis/închis, deci, îl recomand.
  • zborul – m-aș strădui să găsesc un zbor direct (chiar dacă asta înseamnă să conducem mai mult până la aeroportul de plecare, sau de la aeroportul de sosire). Cele patru zile de zbor, în total, cu un bebeluș după noi, au însemnat un efort prea mare, care nu consider că a meritat.
  • bagaj – aș lua cââââât mai puține lucruri. Noi, în general, călătorim light – reușesc să îmi încropesc câteva ținute de acasă, și nu iau nimic în plus (poate doar 1-2 lucruri extra, ca să am în caz de urgență), pentru că, odată ajunsă în alt loc, intru instand în mood-ul de travel și sunt foarte minimalistă. Dar, recunosc că de când e și Lea cu noi, multe lucruri inutile ajung în bagaj. Reminder-ul ar fi că nu avem nevoie de prea multe lucruri – în afară de strictul necesar (scutece, creme, necesarul de câteva body-uri, pijamale, săculeț de dormit, câteva haine pentru frig etc.), toate celelalte fiind în plus. Acum, depinde de fiecare cât este dispus să care în spate, dar noi, mai ales având în vedere că rareori luăm bagaj pentru cală, nu suntem :)).

Cam asta a fost vacanța noastră :). A fost frumos? Nu frumos, ci minunat. Greu? Aș minți să spun că nu. Dacă mai facem? De atunci încoace, am mai tot făcut, și vom mai face. Pentru că nu, nu putem sta locului, pentru că ne place să explorăm, pentru că ne dorim să o integrăm pe Lea în viața noastră (cu tot ce înseamnă ea), și pentru că, printre altele, noi credem că bebelușii sunt bine atunci când părinții sunt bine. Iar ce ne bucură pe noi cel mai mult, ce ne unește ca și cuplu, pe mine și pe Rafa, ce ne inspiră și ne încarcă cel mai mult cu idei și cu un vibe bun, ei bine, sunt călătoriile.

Sper că articolul acesta v-a inspirat și ajutat, și vă doresc vacanțe minunate alături de cei mici!

cu drag,

R.

memories for a lifetime 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.